istorie

Conform atestarilor documentare, originile localitatii Brastavatu se pierd in negura timpului, considerandu-se data de 5 iulie ca fiind cea a nasterii acestei localitati.

Lucrarea monografica ,,Judetul Olt'' editata în 1974 precizeaza ca satul Crusov, sau Crusia, aflat in prezent in componenta comunei Brastavatu, este mentionat pentru prima data la 20 mai 1388 într-un hrisov prin care Mircea cel Batrân daruieste mânastirii Sfânta Treime de la Calimanesti si satul Crusov. Alta mentiune documentara dateaza din 6 septembrie 1598 si apartine lui Mihai Viteazul, in care se arata ca printre cele 23 de sate cumparate de domnitor la sud de Caracal se afla si Crusovul.

Atât numele de Brastavatu cât si cel de Crusov vin din limba slavona însemnând ,,ulmisor'', respectiv ,,par paduret'', ceea ce denota ca în vechime pe aici existau paduri de foioase.

Dupa vechea împartire administrativa, comuna Brastavatu a apartinut de raionul Corabia, regiunea Oltenia. Pâna în 1830 Brastavatu a depins administrativ de Crusov, iar între 1830 - 1928 cele doua localitati s-au separat si s-au administrat pe cont propriu. Ca urmare a legii administrative elaborate în 1928, odata cu înfiintarea primariilor de centru, Brastavatu s-a administrat singura iar Crusovul a apartinut de localitatea Studinita. Dupa primul razboi mondial aceste primarii s-au transformat în Comitete Provizorii si din 1946, de cand s-au înfiintat Sfaturile Populare, Crusovul a fost arondat comunei Brastavatu, situatie ramasa pâna în prezent.

Cu circa 300 de ani în urma au avut loc sapaturi arheologice pe teritoriul satului Crusov, organizate si conduse de arheologul Cornel Mateescu. Din rezultatul acestora s-a tras concluzia ca aceasta asezare exista si în epoca neolitica. Pe raza zonei s-au gasit obiecte apartinând comunei primitive, sclavagismului si feudalismului. Aceste descoperiri atesta ca pe aceste locuri a existat o convietuire neîntrerupta a oamenilor din cele mai vechi timpuri. Dintre obiectele gasite cu ocazia sapaturilor arheologice merita evidentiate vasele de lut negru cu ornament, fragmente de vase din cultura Vadastra, unelte din silex, vârfuri de sageti, razuitoare, toate apartinând comunei primitive.

Comunitatea din Brastavatu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului. Astfel, la Revolutia de la 1848, Stefan Golescu si preotul Radu Sapca din Celei au ajuns aici si au organizat intrarea în Caracal, la Rascola din martie 1907 toti locuitorii au participat efectiv având în frunte pe preotul satului, Spiridon si pe cei doi învatatori Alexandru Voinescu si Andrei Nicolaescu. Primul si al doilea razboi mondial au primit tributul comunitatii Brastavatu, numele ,,nemuritorilor eroi'' fiind razuit pe monumentele existente în centrul comunei.

Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, la inceputul instaurarii epocii comuniste in Romania, David a ramas in constiinta locuitorilor ca fiind unul dintre cei care s-au opus noii oranduiri, dupa multe incercari ale autoritatilor acesta fiind ucis intr-o casa in care se ascundea.