geografie

Brastavatu este situat în sudul Judetului Olt învecinandu-se la Est cu comuna Rusanesti, la Nord cu Studina, Nord-Vest cu Bucinisu, Sud-Vest cu Obârsia, Sud-Sud-Vest cu Vadastra si la Sud-Est cu comuna Visina Noua.

Relieful

Relieful este tipic de câmpie. De-a lungul timpului, torentii rezultati din topirea zapazilor si din ploi au creat câteva vai foarte putin adânci si foarte larg evazate pierzându-se usor în forma plata a câmpiei. Din punct de vedere topografic localitatea este asezata pe fruntea terasei a doua a Dunarii. Indiciul acesta este dat de existenta izvoarelor din comuna având în vedere ca acestea apar de obicei la contactul a doua terase.

Clima

Clima are caracterul celei din sudul tarii. Temperatura medie a anului este de +10 grade C, iar a iernii de -1 grad C. Temperatura medie a verii este de +21 grade C. Pe lânga influente continentale se simt si influente mediteraneene ce se manifesta iarna prin zile cetoase, moina, ploi, iar vara prin zile caniculare.
Precipitatiile cad mai putin decât media pe tara si anume sub 600 mm/ mp ceea ce impune folosirea irigatiilor pentru culturile agricole. Iernile se caracterizeaza prin putine precipitatii solide aduse de masele de aer din estul si nord-estul Europei.

Hidrografia

Comuna se afla situata într-o zona lipsita de ape curgatoare semnificative. Satele sunt traversate de 2 pârâiase ce nu ajung la nicio confluenta, ce se pierd în câmpia înconjuratoare. Un pârâu trece prin mijlocul satului Brastravatu, iar celalalt izvoraste cu mult in vestul localitatii si trece chiar pe la granita dintre Brastavatu si Crusov, prin asa-numita Vale a Crusovului. Lungimea acestor pârâuri este de câtiva kilometri. Adâncimea lor medie este de 10 - 15 cm, iar când ploua sau se topesc zapezile, adâncimea lor poate ajunge la 50 cm. Pentru necesitatile locale, oamenii au barat pârâul ce trece prin Crusov, formand 4 iazuri, numite de catre localnici Balta Crusovului, Balta Mare, Balta Mica si Balta lui Gogu, iazuri care se întind pâna aproape de comuna Bucinisu, acestea fiind formate spre izvoarele pârâului.

Vegetatia

Vegetatia este specifica zonei de stepa. Lipsesc padurile. În trecutul îndepartat pe aceste locuri au existat paduri, dovada fiind chiar numele satelor. Treptat ele au fost defrisate si inlocuite cu culturi agricole. Vegetatia ierboasa este reprezentata prin speciile: ghimpi, paius, ceapa ciorii, papadie, pelin, trifoi. Cresc si plante specifice climei mediteraneene ca liliacul, levantica, smochinul.

Fauna

Viata animala pe teritoriul comunei este specifica si ea zonei de stepa si este reprezentata prin iepuri, vulpi, dihori, popândai, hârciogi, soareci de câmp, potârnichi si ciocârlii. In anul 1972 s-au observat pe terenurile comunei si câteva dropii.

Solurile

Solurile predominante sunt de doua feluri: cernoziomuri si brun roscate de padure - specifice etajului de stejar .

Date importante

- Populatie: cca. 5300 locuitori: din care aprox. 1000 copii si 2000 pensionari.
- Suprafata: 7034 ha
- Intravilan: 430 ha
- Extravilan: 6604 ha
- Numarul gospodariilor: 1597
- Numarul locuintelor: 1859
- Latitudine Brastavatu: 43.92 Nord
- Longitudine Brastavatu: 24.24 Est